Când el simte pustiul care îmbrăţişează nesiguranţa, simte că nimic din orice ar face nu duce spre ceva bun... ce urmează să se întample?
Fără pic de sclipire totu-i monoton, totu-i portocaliu mânjit de gri. Aş vrea să uit de toţi şi de toate, aş vrea să-mi fac o lege pe care să n-o încalc, prin care pur si simplu să reusesc a ignora anumite lucruri, să mă rup de realitate şi să nu-mi pese de nimic. Cu ceva timp în urma mi s-a pus, mi s-a împărtăşit o idee finală, o concluzie trasă într-un cub aparent plin cu armonia zâmbetelor şi a gesturilor false: OMUL NU SE POATE SCHIMBA. Dar ce înseamnă asta? Nu pot accepta, nu vreau, nici n-o simt. Sunt om, doar că nu vreau să fac parte din aceeaşi oala cu restul. Şi alţii au tras concluzii greşite, si alţii au vorbit fără să cunoască, alţii încă o mai fac. Eu mă pot schimba, asta simt... şi o voi face. Nu am cutreierat lumea în lung şi-n lat, din vasta mea experienţă de viaţă nu este urmă că cineva s-ar putea schimba. Simt, eu cred altceva, şi o cred puternic.
Hans Zimmer - Time
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentezi?