Un altfel de eu

    În ultimele trei luni, am dormit şi m-am trezit în fiecare zi cu acelaşi gând, cu acelaşi nume şi cu acelaşi chip în minte. Sincer să vă spun, de la un moment dat a devenit un chin, o monotonie infinită de care nu puteam scăpa în nici într-un fel. Era de-a dreptul distrugător.
   E luni şi brusc totul s-a schimbat. Nu inţeleg de ce tocmai azi, nu eram pregătit. Încă se mai simte efectul zilelor nu demult trăite. Încet, dar sigur, s-a întâmplat cum am sperat. Acum alte gânduri, mai mareţe, mai bine fondate s-au născut.
   Sunt multe lucruri de regretrat, dar nu am timp să le mai plâng, sau mai bine zis, pur şi simplu nu-mi pasă de ce-a fost, ce e acum şi ce va urma. M-am hotărât, cu greu m-am convins. Mă simt bine, nu extrem de bine, dar ştiu că din momentul ăsta totul va fi altfel, altfel în sensul că în sfârşit mintea mi se vindecă, redevin ce-am fost cândva, acea persoană plină de optimism care împarţea bucurie peste tot unde mergea.
   Vă pot vedea altfel acum, nu înţeleg de ce, dar atât timp cât sentimentul de bucurie îmi hrăneşte starea nu mă obosesc să aflu.
Suie Paparude - Cea mai bună zi